24 October 2010

Lacăte

O mică parte din plimbarea de azi - lacătele amorezilor de pe Pont des Arts. Dacă te opreşti un pic să te uiţi la detalii, poate fi interesant.


Fiecare foloseşte cam ce vrea, sunt convins ca în apropiere există ceva tarabă specializată într-un tip de lacăte pentru că multe sunt la fel. Multe nu sunt inscripţionate sau au fost inscripţionate cu ceva care s-a luat.

Prima variantă de inscripţionare e markerul permanent. Asta a ales Cap (!?) când şi-a mărturisit dragostea pentru Wilson.

Varianta următoare este zgâriatul cu ceva mai dur pe învelişul lacătului.


O variantă interesantă este cea cu plăcuţa separată şi un lacăt rezistent la intemperii. Aşa cu ales Agnes şi Laurent.

Varianta cuplului Sandra-Johnatan e cea mai elegantă şi înseamnă gravarea lacătului în prealabil.

Tot aşa au făcut şi Meredith şi Drew.

Pentru a personaliza obiectul dacă modelul de lacăt e prea comun, se poate folosi imaginaţia şi nişte vopsea.


În general sunt lacăte însă în cazuri izolate se poate folosi şi un antifurt de bicicletă (şi am văzut şi un antifurt din acela de volan).

Cele cu imprimeu de buze sunt probabil făcute special pentru acest scop şi se pot cumpăra prin apropiere.

La fel si cele cu corp în formă de inimă şi ureche lungă.

Modele de lacăte sunt totuşi variate şi unele chiar unicat. De exemplu cele foarte vechi (sau făcute la comandă)...



Dimensiunile variază iarăşi foarte mult. De la cele mici, de cutie poştală...

...la cele de cetate.

Se pare că Nevin şi Nusha ţin neapărat ca lacătul lor să fie cât mai greu de tăiat. Carbura de boron e un material care se apropie ca duritate de diamant şi e folosit tocmai pentru a face lacătele mai greu de tăiat. Bine, există mereu posibilitatea tăierii plasei dar aşa s-ar distruge podul câte puţin. Da, da, ştiu, oamenii ăia se iubesc romantic şi eu vă povestesc despre carbura de boron...

Ca să fie ceva mai siguri că dovada dragostei lor va rămâne acolo, unii au prins lacătele de structura de rezistenţă a balustradei.

Revenind la modele de lacăte: rotund...

cu nituri...

cu cifru...

cu protecţie suplimentară la tăiere...

şi cu un sistem pe care nu l-am mai văzut până acuma şi care m-a intrigat. Bineînţeles că am încercat să-l deschid. E un fel de cifru numai că nu e cu cifre ci cu mişcări dreapta stânga sus jos. Bănuiesc că trebuie să urmezi o anumită succesiune (sus-sus-dreapta-jos de exemplu) pentru a-l deschide.

Evident, fiind vorba de o destinaţie internaţională, pe lacătele respective este o multitudine de limbi.

Ceea ce cred eu că e rusă...

Australiana (ha ha)...

Chiar şi română, cred...


Ceva arabic, cred...

Că tot veni vorba de diversitate...

Ce n-a încăput în alte categorii:



Şi, la sfârşit, un cuplu din Brazilia care a făcut ceva mai deosebit. Dacă nu mă înşel, acelea sunt verighetele lor. Nu ştiu dacă sunt cele adevărate sau sunt unele făcute special, însă par să fie verighete.

Cât am stat acolo pe pod (de s-a făcut noapte în timpul ăsta) a venit un cuplu de francezi în recunoaştere, să vadă dacă al lor mai e acolo. S-au liniştit, era.

Ca şi număr, considerând că e vorba de Paris şi că pe acest pod trece foarte multă lume, în general turişti, cred că lacătele sunt scoase o dată la câteva luni. Din ce am văzut, majoritatea sunt puse anul acesta. Pur şi simplu nu au cum să fie alea toate lacătele de la toţi turiştii. Acestea fiind spuse, spor la lăcăţit.

8 comments:

Liliana said...

Mi-a scapat! Cand ma mai prinde vremea in Paris, voi merge acolo. M-au fascinat lacatele din Florenta si din Cinque Terre. Oare unde a inceput chestia asta?!

Andrei C said...

Nu se stie clar. Vezi aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Love_padlocks sau aici: http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/7677377/Paris-to-remove-love-padlocks-from-Pont-des-Arts-bridge.html pentru exemple mai multe. Pe Pont des Arts e chiar subtire treaba daca ma uit la imagini.

Traveling Hawk said...

Frumos joc cu detaliile! Ingenios lacatul cu cifru: oamenii, prevazatori, s-au gandit ca ar trebui sa poata sa il scoata daca iubirea s-a sfarsit, nu?!

Ioana said...

Ce frumos!!! Si fotografiile sunt super reusite! Felicitari! Am vazut si eu cea de genul in Ancona, Italia :0

Ioana said...

Foarte fain postul! M-ai facut sa privesc altfel lacatelele astea.
Am fotografiat si eu unele in Roma si in Florenta dar nu m-am aplecat asupra lor, nu am stat sa ma uit cate modele erau sau ce scria acolo si acu imi pare rau.
Am asa, impresia ca in cele mai multe cazuri lacatul ala ramane acolo atarnat mai mult decat raman cei doi impreuna. Le-am considerat copilaresti si efemere si am trecut mai departe.

Andrei C said...

O, Ioana@viajoa, onorat!

Cristi said...

O garmada de casute postele plang in hohote...

Dianora Ungureanu-Maier said...

Tare frumos reportajul cu lacate! Prima data am vazut niste poze de genul asta acum vreo 3 ani, la un prieten ce fusese in Ucraina, și apoi tot citind diverse bloguri am descoperit treaba asta și in Italia și acum la tine, observ că devine un fel de mini revoluție. Dar arată superb, mai ales cu dof-ul ala în spate. Felicitări pentru imagini!

Related Posts with Thumbnails