27 March 2013

Kaiserlich und Königlich: Cattaro

Kotor nu e doar un port turistic la Adriatică unde acostează navele de croazieră - e o bucăţică din istoria Europei. Ca multe altele, a avut un nume cu rezonanţă italienească, Cattaro, pentru că a fost oraş stat sub influenţa Veneţiei. De acolo au fortificaţiile impresionante care astăzi sunt folosite numai de turişti ca să vadă oraşul de sus.

Iar turiştii trebuie să meargă mai întâi pe străduţele înguste ale oraşului şi să se dovedească vrednici de a urca prin găsirea locului. Eu personal nu am reuşit să găsesc indicatoare spre loc, a trebuit să folosesc o hartă.
Leul scârbit...pardon, veneţian. Regia Munitae Rupis Via - calea principală către fortăreaţa de pe deal. Seems about right!

Cattaro a trecut prin diverse mâini: bizantini, veneţieni, otomani, habsburgi, francezi, ruşi, iar francezi, un pic englezi, iar habsburgi şi mai apoi...muntenegreni. Englezii au dovedit inutilitatea fortăreţei în epoca artileriei la 1814 când HMS Bacchante a atacat din golf. Într-o manieră lipsită de cavalerism (cum a fost catalogată la vremea respectivă) căpitanul vasului a ordonat ca o parte din tunurile navei să fie urcate pe dealul de vis-a-vis (mult mai înalt ca fortăreaţa) de unde puteau să tragă în linişte asupra fortăreţei.

Dar să lăsam istoria şi să vizităm... După ce se plăteşte taxa de intrare - sunt nişte băieţi cu o tarabă dar hei, dau bilete aşa că probabil e pe bune - se poate începe urcarea pe scări. Pentru că da, sunt o mulţime de scări...

Fortăreaţa de jos arată aşa...

...şi te întrebi pe unde se urcă. Ei bine, se urcă încet-încet pe acolo, printre chiparoşi. Treptele nu sunt foarte bune - chiar dacă cetatea a fost restaurată într-o anumită măsură, cu fonduri din Statele Unite - aşa că atenţie, mai ales la coborâre.

Mă rog, până la urmă are un anumit farmec şi vechimea.

Chiar şi graffiti-urile? (I know how to spell graffiti, I just don't know how many f's and t's to use).

Şi se deschide priveliştea minunată asupra Kotor-ului, cea cântată de fiecare turist care a trecut pe aici vreodată. E un must, cum se zice...

Obligatoriu să fie o navă de croazieră în port, altfel peisajul e ratat. Practic urcaţi degeaba...

Vedere spre partea nouă a oraşului Kotor - observaţi coada de maşini pe sensul dinspre Budva - nefericiţii din spate se opresc în tunelul spre Tivat, tunel care nu e ventilat corect. O plăcere...
Apropo de plăcere, am avut noroc - dimineaţă a plouat un pic, a fost înnorat cât am urcat dar când am ajuns la biserica Our Lady of Remedy (nu se pot deschide tichete acolo, în caz că unii cunoscători se întreabă :) ) a ieşit soarele.
Vedere în lungul fiordului Kotor.
MSC Armonia e în port, la fel şi mult mai micul Corinthian II.

O altă intrare în cetate.
I can see our house from up here. Serios, cred că se vede pensiunea...

Un iaht din Boston al cărui nume l-am uitat, ceva franţuzism - o bijuterie de lemn.
Frumoasă priveliştea.

Totuşi timpul cu soare era limitat şi noi l-am folosit pe tot la popasul acela. Drept urmare a început să toarne ca să ne scoată din cap excursionismul - aşa că am renunţat la a ajunge în vârful fortăreţei - da, ne-am ratat, ce să facem... - şi a trebuit să o luăm la goană în jos pe scări...
Data viitoare vedem cu arată oraşul vechi pe timp de zi...iar apoi fugim un pic până în Ragusa.

1 comment:

Alexandra Roşu said...

"Practic urcaţi degeaba" :))))))

Related Posts with Thumbnails