21 May 2010

Moeciu, Şirnea, Fundata şi împrejurimi

Dacă cea mai mare parte din ziua de 1 mai am petrecut-o pe dealurile din Moeciu, mai spre după-amiază s-a ivit şi întrebarea „Şi, ce mai facem azi?”. Întrebarea s-a ivit în jurul unui castron de căpşuni – odată cu terminarea lui a venit şi răspunsul.


Am zis că mergem să vedem Şirnea şi cum indicatorul din complexul Cheile Grădiştei arăta Fundata 5km am hotărât să scurtăm pe acolo. Aşadar am apucat-o pe forestier în sus. Panta e destul de mare însă drumul e foarte bun pentru un forestier. Suspect de bun, de parcă cineva şi-ar fi dat silinţa să-l niveleze, să-i facă podeţe, să-l lărgească şi să-i pună parapeţi. E ca şi cum cineva ar vrea ca drumul acela să fie în stare bună. De fapt, nici unul dintre noi nu a citit atent indicatorul altfel ar fi văzut că scria Complexul Cheile Grădiştei – Fundata. Aşadar în vârful muntelui nici urmă de Fundata.

Şi totuşi în vârful muntelui este ceva – anume un complex turistic ce poartă acelaşi hram cu cel de la Cheile Grădiştei dar care e mai mare şi care are o privelişte faină tare. Dimineaţa când te trezeşti ai în faţă aşa ceva:

Sau aşa ceva:

Ştiu, e locaţie de pantofari, cu parcare mare, cu piscină, cu sală de conferinţe dar e al naibii de frumos peisajul.

Evident a trebuit să ne întoarcem pe acelaşi drum şi să ieşim în drumul naţional pentru a ajunge la Şirnea – Primul sat turistic din România – orice ar putea însemna asta. Acolo am ajuns aproape de apus când vremea se cam stricase. Acest fapt, plus lipsa de timp pentru căţărat pe dealuri pentru vedere de ansamblu fac să nu am imagini de la Şirnea. Nu-i nimic, mă întorc. Iarna de preferat, am înţeles că nu eşti fotograf adevărat până nu mergi la Şirnea iarna.

După Şirnea am mai mers mai departe prin trecătoare până la o belvedere de deasupra satului Podu Dâmboviţei...

...unde un parapantist ne tot îmbia la un salt cu cearşaful în neant. Se pare că îşi face veacul pe acolo, Taxi Parapanta sau ceva asemănător scrie pe banner – 150 de lei o tură.

În rest ziua de 1 mai a însemnat o vizită în Rucăr la alţi petrecăreţi şi un grătar cu prietenii la lumina frontalei. Ziua de 2 mai a început relativ târziu. Dacă stau bine şi mă gândesc am făcut cam aceleaşi lucruri numai că de data asta am urcat pe dealul opus.

Dacă cu o zi în urmă priveliştea era dată de Piatra Craiului, acum priveliştea era dată de Bucegi.

Alte detalii din zonă.




Spre seară am dat bineţe, am mulţumit pentru găzduire şi am apucat-o spre Bucureşti pe Rucăr-Câmpulung-Târgovişte. Am oprit de vreo 5 ori numai pentru poze deci am ajuns destul de târziu acasă însă a meritat.


Bonusul a fost un apus cu o lumină cam ciudată, pe la Fundata.

Asta a fost Moeciu de 1 mai. Acum că se apropie o altă sărbătoare legală, de data asta cu zile libere adevărate, plec după un magnet. De fapt, sper că au magneţi acolo...

3 comments:

mihaizzz said...

ca de obicei ... frumos prezentat si cu imagini deosebite!

numai bine.

Retete de prajituri said...

nu am mancat capsuni pe anul asta, si mi-ai cam facut pofta :)

Razvan Pascu said...

Ultima data cand am fost eu la Sirnea (toamna trecuta), drumul era infect. La Fundata imi place, merg destul de des.

Related Posts with Thumbnails