05 November 2012

Kaiserlich und Königlich: Cluuj contd.

Lăsasem povestirea în Piaţa Unirii. Grupul statuar al lui Matei Corvin e frumos dar nu ţine de foame. Aşa că trebuia să găsim repede o soluţie.
Soluţia a fost una high-tech. S-a chemat aşezat la prima terasă, comandat două ape şi deschis Internetul pentru a căuta ceva cu recomandări (se vede treaba că nu ne era aşa foame dacă aveam timp de frunzărit Interwebz-ul).
Pe bulevardul Eroilor se găsesc o serie de localuri însă nu voiam să nimerim aiurea (ca de exemplu terasa la care ne aflam, unde se servea o pizza de la Dr. Oetker probabil). Aşa că am ales pe una dintre printre primele pe lista de recomadări de pe Trip Advisor.
Pizzeria La Piazzeta pare să fie un loc cinstit de mâncat în Cluj. Acum nu pot să emit cine ştie ce teorii, acolo am nimerit pentru că se afla la doi paşi de terasa încercată prima oară şi avea review bun pe Trip Advisor. Or fi şi locuri mult mai bune, nu ştiu. Dar nah, sunt pizzerie, au cuptor cu lemne, cât de rău poate să fie? 

Ca o curiozitate, chelneriţa m-a întrebat dacă vreau calzone-le închis. N-am mai mâncat calzone din liceu dar totuşi am impresia că dacă nu-l închizi iese pizza. Nu?
Fast-forward o oră şi ceva mai târziu, peisajul s-a schimbat un pic.
Am mers din nou spre Piaţa Unirii să găsim o farmacie deschisă şi un exchange.
La farmacie ne-am făcut plinul cu medicamentele care ne lipseau din trusă pentru călătorie şi, fapt de o deosebită importanţă, am aflat unde găsim kurtos.
Dar mai întâi, business. Am mers spre exchange ca să am o brumă de euro pentru când păşeam în civilizaţie.
Catedrala ortodoxă pe care nu am mai apucat să o vedem decât de la depărtare...
Cu euro în buzunar şi cu gândul la kurtos ne-am îndreptat a treia oară spre Piaţa Unirii pentru a descifra instrucţiunile primite de la farmacie. "Pe strada aia, nu aia, aia, da...pe aia la dreapta şi apoi iar dreapta."
Am găsit până la urmă şi kurtos-ul. Din păcate nu am reuşit să mă înţeleg cu vânzătoarea în română (voiam să ştiu până la ce oră mai ţin deschis) aşa că am rămas cu un singur colac secuiesc dar care a ajuns până dimineaţă. Yay!
Totuşi fusese o zi lungă şi deja nu mai vedeam nici o plăcere în a orbecăi pe străzile de-acum întunecate. Aşa că am decis să mergem la somn (aveam aproape 1100 de kilometri de parcurs a doua zi) dar nu înainte de a merge pe dealul Feleacului să vedem Clujul de sus noaptea.
Noapte bună, Cluj! Mulţumim de găzduire.

7 comments:

Alexandra said...

Hmmm, dealul Feleacului, god damn it, am ratat asta :)

Andrei C. said...

Poi pe unde ati intrat in Cluuj?

Alexandra said...

Poi p-acolo dar cred nu se intunecase si ne grabeam sa ajungem la cazare ca altfel ramaneam pe afara, si pe urma n-am mai iesit..

Andrei C. said...

Nu sunteti dedicati. Dureaza max 10 minute sa urci Feleacul de la Catedrala Ortodoxa. Dar nu-i nimic, e mai bine asa, sa fie si ceva hexclusivitate. :)

Alexandra said...

Eh, draci, da tu crezi ca noi eram cazati la catedrala? :))) Trebuia sa traversam tot orasul ca sa ne intoarcem pe deal dupa ce ne-am cazat. Plus ca era asa de tarziu ca am comandat in camera, nici macar n-am mai iesit in oras sa mancam...

Andrei C. said...

Muama, room service. Io credeam ca stati doar la cort si vanati marmote...

Alexandra said...

:)))
La Cluj a fost o situatie mai speciala (sponsorizata) :) Dar oricum, nu a fost room service, am comandat de la o firma din asta cu livrare la domiciliu.. Numai ca in cazul nostru a fost livrare la hotel :P

Related Posts with Thumbnails