Fancy some commie stuff?

Am mai fost la Casa Poporului acum 6 ani dar asta nu înseamnă că nu sunt motive să mai merg. Plus că aparent au mai schimbat turul și acum poți să mergi pe acoperiș și în subsol. Experiența e autentică, pentru străini trebuie să fie foarte fain. Ghizi plictisiți, improvizații, chestii decrepite...

Noi am ales turul mega lux, cel în engleză care duce și pe acoperiș și la subsol. Ai nevoie de buletin/pașaport, treci prin detectorul de metale și ajungi direct la covoare...

Mda, acolo e prima oprire, unde ghida începe să explice: "Despre asta se zice ceva dar eu nu știu dacă e adevărat, despre cealaltă se zice altceva, nici despre aia nu sunt sigură" - totul ambalat într-o engleză aproximativă și cu entuziasmul unui funcționar public aflat la serviciu într-o zi de sărbătoare națională (încercați să vă imaginați așa ceva, vă rog).

Primul obiectiv este...această sală mare. Mă scuzați că nu mai țin minte numele, dar nu e o prioritate. Cred că e sala Unirea dar nu aș paria toți banii mei pe asta. Oricum, nu am văzut-o prima oară așa că e binevenit. Aici e și candelabrul cel mai mare, cel de Ț tone (unde Ț=~5 din câte îmi aduc aminte).Adică frumusețea asta...

Din păcate, iluminarea e o chestie care are de suferit major la Palatul Parlamentului. E oarecum de înțeles pentru că e o clădire imensă. Nu știu cifre dar știu că a fost un scandal acum câțiva ani referitor la contractul pentru cumparare de becuri economice pentru toată clădirea. Problema e că becurile economice au o tentă de culoare și în funcție de producător și model acea tentă poate varia și iese ceva foarte urât.

Iar bani de iluminare nu sunt. Așa că se ajunge la cele de mai sus, candelabre aprinse parțial sau chiar stinse. Oricum pe parcursul vizitei am avut mereu impresia de iluminare parțială, cu becuri puține, ca pe vremea lu' nea Nicu. Autentic, aș zice...

Nu vă luați de balansul de alb...

O chestie interesantă - acest motiv decorativ care pare o încrucișare între nodul lui Solomon și simbolul folosit ca brand de acest blog (Saint John's Arms dacă vreți să știți, dacă vreți vă zic și povestea, cum l-am ales) dar despre care ghidușa (că era mai mică ca noi ca vârstă) ne-a spus că e harta clădirii. Dar că nu știe sigur...

Apropo de simboluri...cumva acesta seamănă mai mult la proporții, nu credeți? Și câtă migală - întrucât fiecare trebuie asamblat din bucăți individuale de piatră - cam 200 pe simbol, din câte îmi dau seama, și uitați-vă câte sunt (asta e numai una dintre laturile unui pătrat). I freaking love it! Sunt curios totuși cum au ales simbolul - o versiune mai elaborată a St. John's arms - pentru că e un simbol popular pentru popoarele nordice nu pentru noi.

Anywho...revenim la comunism. Aici spălaseră covorul și vizitatorii nu aveau voie să calce pe el. Ziarul Ring este, cred, reprezentativ.

Dacă e să mă uit pe imaginile și textul de data trecută, atunci am fost mult mai atent. O să am încredere în mine și o să spun că asta e Sala Drepturilor Omului - de aici se iese pe balconul din fața Pieței Constituției de unde poți avea o vedere frumoasă asupra Champ...vreau să zic bulevardului Unirii. Data viitoare!

Asta este altă sală despre care nu îmi aduc aminte să o fi văzut data trecută. E închiriabilă, ar merge o miuță. Sau laser tag prin Casa Poporului. 100 eur ora - de ce le dau idei de afacere de fapt?

Sau măcar un bal, ceva.

O vedere către curtea interioară - nu știu dacă they go for the abandoned look on purpose sau e pur și simplu delăsare. În curând apar mistreții și căprioarele...

Anticamera asta roz e înaintea terasei - de aici se iese pe acoperiș. E drept, nu chiar pe acoperișul cel mai înalt (partea centrală) ci pe aripa dinspre parcul Izvor. De asemenea, vedem data viitoare ce și cum.

Șiii, urmează partea pe care am așteptat-o cel mai mult: Subsolul Casei Poporului! Evident, eram sigur că nu ne arată piscina de aur (ce vreți, așa am auzit și eu) sau tunelul secret spre stația de metrou Izvor. Dar măcar una din sălile alea subterane pe unde au filmat Top Gear?

Răspunsul este nu. Turul prin subsol se limitează la două săli pline cu țevi de la sistemul de încălzire. Acestea sunt nefinisate și cred că sunt o idee și mai bună pentru laser tag. Sau chiar paintball, la cum arată.

Oricum, destul de creepy, nu e nimic clar, cred cu tărie că te poți pierde în acest labirint și sunt destul de sigur că ușile de ieșire sunt închise în general. Iar dacă e să credem ce se zice despre Casa Poporului, acesta e doar unul dintre multele niveluri de subsol.

Poate mai sunt ascunși niște comuniști pe aici, cine știe. Glumesc, comuniștii nu se ascund, sunt la televizor. hai, vizitare plăcută!